Ce este de știut despre berea artizanală (de casă)
Consumul berii artizanale a devenit un adevărat fenomen, în special în Statele Unite unde s-au stabilit peste 6.000 de berării producătoare până la momentul actual. Iubitorii de bere au devenit din ce în ce mai interesați de gustul puternic al berii artizanale astfel încât acest tip de producție a luat amploare, făcându-și loc și pe piața românească.
Deși industria berii artizanale este încă la început în România, românilor li s-a deschis apetitul așa că este foarte posibil ca aceasta să crească, mai ales datorită artizanilor români care s-au pus pe treabă și experimentează cu diferite rețete.
Ce înseamnă, de fapt, berea artizanală
Berea artizanală este berea fabricată în cantități reduse după rețete și metode tradiționale. Cu alte cuvinte, metoda de fabricare nu este mecanizată, berea nu conține aditivi sau conservanți iar producătorii pot să experimenteze cu rețetele pentru a produce gusturi unice. Aici și diferența față de berea produsă în cantități industriale. Berea artizanală este produsă prin fermentație naturală deci aroma este mai puternică, mai naturală și conține mai puțin acid.
Numită și craft beer, berea artizanală se pregătește într-o micro-berărie, sau microbrewery ceea ce înseamnă că are o capacitate redusă, de aici și cantitatea redusă pe care o poate produce. În producția de bere artizanală accentul se pune pe calitate nu pe cantitate, asta deoarece gustul este cel mai important iar profitul este întotdeauna pe al doilea loc.
Berile ce se pot fabrica în casa pot fi blonde, brune, negre, arămii, sau beri de tip Ale, Pale Ale sau India Pale Ale, IPA, Lager, Stout, Wheat sau Pilsner. Practic, poți reproduce o mulțime dintre tipurile de beri existente pe piață și produse de profesioniști în domeniu.
Ingredientele de bază și ustensilele de care ai nevoie ca să faci o bere bună acasă
Pentru fabricarea berii artizanale, începătorii își pot cumpăra un kit de bere și un echipament de bază de pe site-urile de de specialitate, inclusiv cele din România. Un echipament pentru începători conține:
un fermentator gradat cu capac ermetic și dop
un sifon telescopic care controlează curgerea berii în procesul de îmbuteliere
supapă de evacuare a CO2 (airlock)
un hidrometru
un termometru cu scală C/F
În plus, ai putea avea nevoie de următoarele accesorii:
un cilindru de măsurare în care poți colecta bere și unde poți introduce hidrometrul sau densimetrul pentru a afla starea de fermentare a berii tale
un dispozitiv pentru umplerea sticlelor ce funcționează împreună cu sifonul și care te ajută să torni ușor fără oxigenare suplimentară berea
capsator pentru capace și capace metalice de tip crown
Kitul de bere conține must de bere deshidratat, format din extract de malț, drojdie de bere și hamei la care se va adăuga apă și zahăr în funcție de rețetă. Deoarece calitatea apei diferă în funcție de regiune, este recomandat să se folosească apă filtrată sau apă plată cu conținut scăzut în săruri minerale. Poți folosi apa de la robinet doar dacă este fiartă și răcită în prealabil.
Nu uita de igienizarea echipamentelor
Pentru a evita contaminarea berii, vei avea nevoie să igienizezi întregul echipament. De obicei se utilizează dezinfectant de tip VWP cu care poți steriliza echipamentul și accesoriile de plastic dar și sticlele. Pentru acest tip de dezinfectant trebuie să folosești apă călduță. Este nevoie de 1-2 lingurițe de dezinfectant la fiecare 5 L de lichid. Clătește foarte bine tot echipamentul care a intrat în contact cu dezinfectantul.
Iată și etapele fabricării berii de casă
Kit-ul de bere te va ajuta să treci peste lungul proces de fabricare a mustului de bere. Cu ajutorul kitului, va trebui doar să rehidratezi mustul în anumite condiții. Iată ce trebuie să faci:
Pune punga cu extractul de malț în apă caldă pentru 15 minute, pentru a înmuia malțul lichid din interiorul ei
După cele 15 minute golește conținutul pungii în fermentator
Adaugă apă fierbinte (în jur de 70°C) în fermentator și amestecă bine lichidul rezultat pentru ca tot malțul să se dizolve complet.
Odată dizolvat malțul, amestecă și agită bine mustul de bere pentru 1-2 minute, pentru a asigura o oxigenare bună a lui și, implicit, un start rapid al fermentării.
Umple fermentatorul folosind un amestec de apă caldă și rece așa încât, la final, lichidul din fermentator să aibă o temperatură între 20°C și 25°C
Dacă temperatura mustului din fermentator este în intervalul specificat anterior adaugă drojdia presărând-o peste toată suprafața berii.
Pune capacul și asigură-te că este foarte bine închis. Umple până la jumătate supapa de CO2 cu un amestec de apă și introdu această supapă în gaura din capacul fermentatorului până la punctul la care nu mai poate intra.
Amestecul se lasă la fermentat între 5 și 7 zile apoi berea se pune în sticle și se adăugă puțin zahăr în fiecare, conform rețetei. Pune capace la sticlele de bere cu ajutorul dispozitivului de capsat. Amestecul se lasă din nou la fermentat timp de 5 zile într-un loc cu o temperatură constantă între 20°C și 25°C.
Este bine de reținut ca berea de casă să nu se stocheze în PET-uri, pentru că nu păstrează bine acidul în interior și odată deschisă, trebuie consumată foarte repede.
Berea se poate bea și înainte de terminarea perioadei de maturare însă gustul nu este cel mai bun. După perioada de maturare berea se va limpezi iar gustul va deveni cel specificat de producător. În funcție de condițiile de păstrare, berea artizanală are o garanție de 6-7 zile.
3 rețete de bere cu care nu poți da greș ca începător
În cazul în care nu vrei încă să investești în echipamentul pentru fabricarea berii artizanale, poți prepara berea în propria bucătărie cu ajutorul unei rețete de bază și doar câteva modificări. Iată câteva dintre ele.
1. Rețeta simplă de bere de casă
Ingrediente:
500 g de malț
20 g de hamei
1 kg de zahăr
un cub de drojdie
12 l de apă
Cum se prepară:
Pune cei 12 litri de apă într-o oală, după care adaugă malțul și hameiul și lasă totul sa fiarbă la foc mic
Lasă compoziția pe foc acoperită vreo 2-3 ore, până ce cantitatea de lichid scade
Lasă apoi compoziția la răcit până ce ajunge la temperatura camerei
După ce se răcește lichidul, strecoară-l într-un alt recipient folosind o sită și câteva bucăți de tifon pentru ca băutura sa fie limpede
Adaugă 800 g de zahăr în compoziție, amestecând ușor
Cele 200 g de zahăr rămase pune-le pe foc la caramelizat, apoi toarnă o cantitate mică din lichidul preparat peste pasta obținută. Amesteca bine și toarnă în oala cu bere
Lasă la răcit o perioada scurta de timp, apoi adaugă și drojdia dizolvată
Toarnă berea de casă în sticle cu ajutorul unei pâlnii, lăsând câțiva centimetri liberi sub dop
Depozitează sticlele intri-un loc răcoros și lasă băutura să fermenteze câteva zile
2. Reteta de bere de casă cu 1% alcool
Ingrediente:
20 grame pelin
jumătate de cub drojdie de bere
2 kg zahăr brun
20 litri apă
o lingură de hamei
Cum se prepară:
Pelinul se toacă mărunt și se pune la fiert în cei 20 litri de apă împreună cu zahărul
Se lasă la foc mare până începe să fiarbă, apoi se reglează focul pentru o fierbere constanta timp de aproximativ o oră
Se adaugă și hameiul și se lasă să mai fiarbă 30 de minute
După fierbere se lasă să se răcească până când amestecul ajunge la 20 grade C
Amestecul apoi se strecoară, se adaugă drojdia de bere și apoi se lasă la fermentat în recipientul de fermentare maximum o săptămână
După fermentare se trage berea în sticle prin sifonare și se mai lasă încă 2 săptămâni la întuneric pentru limpezire și carbonare
3. Rețeta de bere de casă cu cafea
Ingrediente:
30-35 l de apă
200 g cafea
2 bucăți de porumb
1 kg orz ars
2 kg zahăr
puțin hamei
drojdie
Cum se prepară:
Cafeaua, porumbul, orzul și hameiul se fierb în clocot timp de 3 ore
După ce amestecul se răcește, adaugă zahărul și drojdia, amestecă-le bine și toarnă-le într-un butoi. Fixează capacul și așază butoiul într-un loc răcoros.
Cum deguști berea de casă
Ultimul pas este desigur degustarea berii. Ai grijă la sedimentele așezate pe fundul sticlei în urma fermentației secundare. Toarnă încet berea din sticlă în pahar și ai grijă să nu tulburi sedimentele. Acum vei putea simți diferitele arome datorită ingredientelor proaspete din compoziție.
Este vremea să împarți roadele muncii tale cu prietenii. După ce ai așteptat atâta timp, nu mai rămâne decât să te bucuri de berea răcoritoare și de ce nu, să începi deja următoarea șarjă.
Bere făcută acasă - Rețetă testată de Mr. Chef Athero & Mr. Chef Kozed
- xKozeD.
-

- Mesaje: 599
- Membru din: 18 Sep 2015, 19:23
- Aprecieri: 152
- Mulţumiri: 1696
- Discord: Copiază ID
- Contact:
Reteta clasica de clatite, pas cu pas
Ingrediente:
3 oua;
300 g de faina;
300 ml de lapte;
250-300 ml de apa minerala;
3 linguri de unt topit (optional);
1 praf de sare;
optional: 1-3 (maximum) linguri zahar sau dupa gust;
arome: 1 lingurita extract de vanilie sau un plic de zahar vanilat si, daca iti place, putina coaja de lamaie rasa. Aromele se adauga doar daca vrei sa faci clatite dulci;
aproximativ 50 de ml de ulei pentru prajit;
apa minerala sau laptele se pot inlocui si cu apa simpla, insa clatitele nu vor iesi la fel de pufoase.
Mod de preparare:
Primul si cel mai important lucru pe care trebuie sa-l ai in vedere este tigaia. Numai o tigaie buna, de calitate, va asigura o experienta culinara deosebita, dar si mai putin timp pierdut in bucatarie.
O tigaie potrivita pentru prepararea clatitelor are coada lunga si peretii laterali nu foarte inalti. Trebuie sa te asiguri ca aceasta nu "prinde" aluatul. Tigaile moderne, din teflon, sunt ideale, dar si una clasica, neagra, cum gasesti prin bucataria bunicii isi va face treaba bine.
Sa trecem la prepararea propriu-zisa a aluatului pentru clatite. In primul rand, trebuie sa stii ca acest tip de aluat este unul foarte adaptabil. Daca nu ai lapte, de exemplu, clatitele pot fi preparate simplu si doar cu apa minerala. Diferenta de gust va fi foarte mica, iar clatitele mai pufoase si mai poroase. Daca nu ai trei oua, aluatul poate fi pregatit si cu doua sau chiar cu unul, daca acesta este mai mare. Poti incerca si combinatii de tipul 1 ou si un albus, 1 ou si doua galbenusuri etc., cu rezultate la fel de gustoase. Iar apa minerala poate fi substituita cu lapte sau cu apa simpla.
Poti adauga in aluat si putina grasime - unt topit sau ulei, de exemplu, in jur de trei linguri. Daca vrei un aluat mai usor, insa, evita acest ingredient. Clatitele pot fi prajite in ulei, in unt topit sau intr-o combinatie dintre cele doua. Daca dispui insa de o tigaie moderna, ai posibilitatea sa coci clatitele cu zero grasime.
Ia asadar un castron, sparge ouale intregi si bate-le impreuna cu sarea. Se adauga apoi faina, alternativ cu laptele. Compozitia se amesteca bine cu telul dupa fiecare transa. Daca vrei sa folosesti arome, adauga de la inceput extractul de vanilie si zaharul vanilat. Nu exagera insa cu zaharul, pentru ca acesta se caramelizeaza in tigaie si vei obtine clatite negricioase. Compozitia se amesteca bine cu telul, cu lingura sau cu un mixer si se insista asupra cocoloaselor.
Pont: daca folosesti un mixer, toate ingredientele se adauga de la inceput in castron si se amesteca pana cand compozitia devine neteda.
Daca nu folosesti un mixer, dupa ce ai adaugat aromele, este timpul sa adaugi, treptat, cantitatea de lapte ramasa, apa minerala si untul topit, dar nu fierbinte. Apa minerala se adauga pe rand, pentru a adapta consistenta aluatului. In tot acest timp trebuie sa amesteci energic.
La final, aluatul trebuie sa fie lipsit de cocoloase, mai lichid daca vrei clatite subtiri si mai gros, daca vrei clatite mai groase.
Pe masura ce sta, acest tip de aluat se va ingrosa. Consistenta lui trebuie verificata mereu, daca vrei ca desertul sa-ti iasa perfect. Poti adauga putin lichid de fiecare data cand simti ca si-a modificat consistenta.
Acum poti trece la coacerea clatitelor. Incinge bine tigaia si unge suprafata acesteia cu grasime. Poti folosi o pensula, daca nu vrei clatite foarte unsuroase.
Ia tigaia incinsa in mana stanga si, cu un polonic sau o cana, toarna compozitia in tigaie. Aceasta trebuie sa sfaraie. In acelasi timp, roteste tigaia astfel incat aluatul sa se aranjeze uniform. Cantitatea de aluat trebuie sa acopere intreaga suprafata a tigaii.
Este momentul sa asezi tigaia deasupra focului. Cand suprafata vizibila a aluatului isi va pierde luciul, iar marginile clatitei incep sa prinda o culoare aurie, este timpul sa intorci clatita. Poti folosi pentru asta o spatula de lemn sau, daca ai indemanare, poti arunca clatita in sus.
Dupa ce se intoarce, clatita se mai coace putin, pana cand da semne de rumenire si pe partea expusa la foc.
Clatitele se asaza una peste alta, pe o farfurie, pe masura ce sunt coapte.
Reteta clasica de clatite dicteaza ca la final acestea sa fie umplute cu gem sau dulceata. Clatitele se pot rula, se pot impacheta sau se pot aranja sub forma de tort.
Ingrediente:
3 oua;
300 g de faina;
300 ml de lapte;
250-300 ml de apa minerala;
3 linguri de unt topit (optional);
1 praf de sare;
optional: 1-3 (maximum) linguri zahar sau dupa gust;
arome: 1 lingurita extract de vanilie sau un plic de zahar vanilat si, daca iti place, putina coaja de lamaie rasa. Aromele se adauga doar daca vrei sa faci clatite dulci;
aproximativ 50 de ml de ulei pentru prajit;
apa minerala sau laptele se pot inlocui si cu apa simpla, insa clatitele nu vor iesi la fel de pufoase.
Mod de preparare:
Primul si cel mai important lucru pe care trebuie sa-l ai in vedere este tigaia. Numai o tigaie buna, de calitate, va asigura o experienta culinara deosebita, dar si mai putin timp pierdut in bucatarie.
O tigaie potrivita pentru prepararea clatitelor are coada lunga si peretii laterali nu foarte inalti. Trebuie sa te asiguri ca aceasta nu "prinde" aluatul. Tigaile moderne, din teflon, sunt ideale, dar si una clasica, neagra, cum gasesti prin bucataria bunicii isi va face treaba bine.
Sa trecem la prepararea propriu-zisa a aluatului pentru clatite. In primul rand, trebuie sa stii ca acest tip de aluat este unul foarte adaptabil. Daca nu ai lapte, de exemplu, clatitele pot fi preparate simplu si doar cu apa minerala. Diferenta de gust va fi foarte mica, iar clatitele mai pufoase si mai poroase. Daca nu ai trei oua, aluatul poate fi pregatit si cu doua sau chiar cu unul, daca acesta este mai mare. Poti incerca si combinatii de tipul 1 ou si un albus, 1 ou si doua galbenusuri etc., cu rezultate la fel de gustoase. Iar apa minerala poate fi substituita cu lapte sau cu apa simpla.
Poti adauga in aluat si putina grasime - unt topit sau ulei, de exemplu, in jur de trei linguri. Daca vrei un aluat mai usor, insa, evita acest ingredient. Clatitele pot fi prajite in ulei, in unt topit sau intr-o combinatie dintre cele doua. Daca dispui insa de o tigaie moderna, ai posibilitatea sa coci clatitele cu zero grasime.
Ia asadar un castron, sparge ouale intregi si bate-le impreuna cu sarea. Se adauga apoi faina, alternativ cu laptele. Compozitia se amesteca bine cu telul dupa fiecare transa. Daca vrei sa folosesti arome, adauga de la inceput extractul de vanilie si zaharul vanilat. Nu exagera insa cu zaharul, pentru ca acesta se caramelizeaza in tigaie si vei obtine clatite negricioase. Compozitia se amesteca bine cu telul, cu lingura sau cu un mixer si se insista asupra cocoloaselor.
Pont: daca folosesti un mixer, toate ingredientele se adauga de la inceput in castron si se amesteca pana cand compozitia devine neteda.
Daca nu folosesti un mixer, dupa ce ai adaugat aromele, este timpul sa adaugi, treptat, cantitatea de lapte ramasa, apa minerala si untul topit, dar nu fierbinte. Apa minerala se adauga pe rand, pentru a adapta consistenta aluatului. In tot acest timp trebuie sa amesteci energic.
La final, aluatul trebuie sa fie lipsit de cocoloase, mai lichid daca vrei clatite subtiri si mai gros, daca vrei clatite mai groase.
Pe masura ce sta, acest tip de aluat se va ingrosa. Consistenta lui trebuie verificata mereu, daca vrei ca desertul sa-ti iasa perfect. Poti adauga putin lichid de fiecare data cand simti ca si-a modificat consistenta.
Acum poti trece la coacerea clatitelor. Incinge bine tigaia si unge suprafata acesteia cu grasime. Poti folosi o pensula, daca nu vrei clatite foarte unsuroase.
Ia tigaia incinsa in mana stanga si, cu un polonic sau o cana, toarna compozitia in tigaie. Aceasta trebuie sa sfaraie. In acelasi timp, roteste tigaia astfel incat aluatul sa se aranjeze uniform. Cantitatea de aluat trebuie sa acopere intreaga suprafata a tigaii.
Este momentul sa asezi tigaia deasupra focului. Cand suprafata vizibila a aluatului isi va pierde luciul, iar marginile clatitei incep sa prinda o culoare aurie, este timpul sa intorci clatita. Poti folosi pentru asta o spatula de lemn sau, daca ai indemanare, poti arunca clatita in sus.
Dupa ce se intoarce, clatita se mai coace putin, pana cand da semne de rumenire si pe partea expusa la foc.
Clatitele se asaza una peste alta, pe o farfurie, pe masura ce sunt coapte.
Reteta clasica de clatite dicteaza ca la final acestea sa fie umplute cu gem sau dulceata. Clatitele se pot rula, se pot impacheta sau se pot aranja sub forma de tort.
Decat sa o fac eu.. mai bine ma duc si cumpar o lada de bere, pana o prepar pe aia ma omenesc cu lada 
- xKozeD.
-

- Mesaje: 599
- Membru din: 18 Sep 2015, 19:23
- Aprecieri: 152
- Mulţumiri: 1696
- Discord: Copiază ID
- Contact:
ms, chiar au iesit calumea.B.Eduard scrie: ↑17 Iul 2019, 20:52 Reteta clasica de clatite, pas cu pas
Ingrediente:
3 oua;
300 g de faina;
300 ml de lapte;
250-300 ml de apa minerala;
3 linguri de unt topit (optional);
1 praf de sare;
optional: 1-3 (maximum) linguri zahar sau dupa gust;
arome: 1 lingurita extract de vanilie sau un plic de zahar vanilat si, daca iti place, putina coaja de lamaie rasa. Aromele se adauga doar daca vrei sa faci clatite dulci;
aproximativ 50 de ml de ulei pentru prajit;
apa minerala sau laptele se pot inlocui si cu apa simpla, insa clatitele nu vor iesi la fel de pufoase.
Mod de preparare:
Primul si cel mai important lucru pe care trebuie sa-l ai in vedere este tigaia. Numai o tigaie buna, de calitate, va asigura o experienta culinara deosebita, dar si mai putin timp pierdut in bucatarie.
O tigaie potrivita pentru prepararea clatitelor are coada lunga si peretii laterali nu foarte inalti. Trebuie sa te asiguri ca aceasta nu "prinde" aluatul. Tigaile moderne, din teflon, sunt ideale, dar si una clasica, neagra, cum gasesti prin bucataria bunicii isi va face treaba bine.
Sa trecem la prepararea propriu-zisa a aluatului pentru clatite. In primul rand, trebuie sa stii ca acest tip de aluat este unul foarte adaptabil. Daca nu ai lapte, de exemplu, clatitele pot fi preparate simplu si doar cu apa minerala. Diferenta de gust va fi foarte mica, iar clatitele mai pufoase si mai poroase. Daca nu ai trei oua, aluatul poate fi pregatit si cu doua sau chiar cu unul, daca acesta este mai mare. Poti incerca si combinatii de tipul 1 ou si un albus, 1 ou si doua galbenusuri etc., cu rezultate la fel de gustoase. Iar apa minerala poate fi substituita cu lapte sau cu apa simpla.
Poti adauga in aluat si putina grasime - unt topit sau ulei, de exemplu, in jur de trei linguri. Daca vrei un aluat mai usor, insa, evita acest ingredient. Clatitele pot fi prajite in ulei, in unt topit sau intr-o combinatie dintre cele doua. Daca dispui insa de o tigaie moderna, ai posibilitatea sa coci clatitele cu zero grasime.
Ia asadar un castron, sparge ouale intregi si bate-le impreuna cu sarea. Se adauga apoi faina, alternativ cu laptele. Compozitia se amesteca bine cu telul dupa fiecare transa. Daca vrei sa folosesti arome, adauga de la inceput extractul de vanilie si zaharul vanilat. Nu exagera insa cu zaharul, pentru ca acesta se caramelizeaza in tigaie si vei obtine clatite negricioase. Compozitia se amesteca bine cu telul, cu lingura sau cu un mixer si se insista asupra cocoloaselor.
Pont: daca folosesti un mixer, toate ingredientele se adauga de la inceput in castron si se amesteca pana cand compozitia devine neteda.
Daca nu folosesti un mixer, dupa ce ai adaugat aromele, este timpul sa adaugi, treptat, cantitatea de lapte ramasa, apa minerala si untul topit, dar nu fierbinte. Apa minerala se adauga pe rand, pentru a adapta consistenta aluatului. In tot acest timp trebuie sa amesteci energic.
La final, aluatul trebuie sa fie lipsit de cocoloase, mai lichid daca vrei clatite subtiri si mai gros, daca vrei clatite mai groase.
Pe masura ce sta, acest tip de aluat se va ingrosa. Consistenta lui trebuie verificata mereu, daca vrei ca desertul sa-ti iasa perfect. Poti adauga putin lichid de fiecare data cand simti ca si-a modificat consistenta.
Acum poti trece la coacerea clatitelor. Incinge bine tigaia si unge suprafata acesteia cu grasime. Poti folosi o pensula, daca nu vrei clatite foarte unsuroase.
Ia tigaia incinsa in mana stanga si, cu un polonic sau o cana, toarna compozitia in tigaie. Aceasta trebuie sa sfaraie. In acelasi timp, roteste tigaia astfel incat aluatul sa se aranjeze uniform. Cantitatea de aluat trebuie sa acopere intreaga suprafata a tigaii.
Este momentul sa asezi tigaia deasupra focului. Cand suprafata vizibila a aluatului isi va pierde luciul, iar marginile clatitei incep sa prinda o culoare aurie, este timpul sa intorci clatita. Poti folosi pentru asta o spatula de lemn sau, daca ai indemanare, poti arunca clatita in sus.
Dupa ce se intoarce, clatita se mai coace putin, pana cand da semne de rumenire si pe partea expusa la foc.
Clatitele se asaza una peste alta, pe o farfurie, pe masura ce sunt coapte.
Reteta clasica de clatite dicteaza ca la final acestea sa fie umplute cu gem sau dulceata. Clatitele se pot rula, se pot impacheta sau se pot aranja sub forma de tort.
Bere facuta acasa
) chiar ca nu am mai auzit de asa ceva
Răspunsuri
1 Vizualizări
85
1 Vizualizări
85
-
- Informaţie
-
Cine este conectat
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 4 vizitatori








de