Salutare colegi, salutare prieteni si salutare persoanelor cu care nu m-am inteles asa bine in acesti ani. Astazi a venit in sfarsit acea zi.. ziua care va incheia o etapa din viata mea, dar totodata ziua care va deschide o alta usa spre ceva mai bun.. sper in orice caz.
Cu totii ajungem sa ne maturizam, cu totii trebuie sa spargem la un moment dat "bula" pe care noi o numim realitate si sa vedem ca de fapt fericirea este inafara ei.
Am avut parte de momente frumoase si momente mai putin frumoase pe aceasta comunitate, iar intr-un final am ajuns la capatul tunelului si cred ca este momentul sa pun capat "micii ocupari", care, nu pot sa spun ca nu imi aducea ceva banuti pe langa ocuparea timpului.
Dar cum se spune, nu face din ce-ti place "cariera" pentru ca o sa ajungi sa urasti acel lucru.. si oh, cat e de adevarat. Am ajuns sa simt dispret fata de acest joc, fata de aceasta comunitate.. si as vrea sa ma refugiez acum in fericirea pe care inca o mai am atunci cand zic "Metin2" si sa raman cu amintirile placute pe care le-am facut pe parcursul anilor. Nu vreau ca ultima amintire pe care o am despre acest capitol din viata mea sa fie despre lacomia, dispretul si tristetea care se ascund in oameni si mai ales in membrii acestei comunitati.
Metinul este pe moarte, cu totii stim asta.. sau cel putin simtim asta, chiar daca nu vrem sa acceptam acest lucru. Fie ca vorbim de serverele oficiale din care Gameforge incearca sa stoarca ultima picatura de profit, fie ca vorbim de tentativele de servere private facute de persoanele nostalgice, care au prins perioada fericita al acestui joc si care incearca sa readuca aceea magie inapoi. Acea magie din pacate, acea caldura, acea farama de amintire care te facea fericit acum 8-9-10 ani este moarta, este stinsa si primul pas in a trece la :nivelul urmator:.. este acceptarea acestui lucru.
Noi, "veteranii", am ramas naufragiati pe aceasta comunitate, iar pentru a supravietui, am inceput sa ne mancam unii pe altii.. de la flood-uri, tepe, resell, certuri, injuraturi, pana la amenintari in viata reala. Ne dam in cap, doar ca sa mai stoarcem si noi ceva banuti de pe urma acestui joc, care candva ne aducea fericire. Pe zi ce trece atmosfera devine din ce in ce mai sumbra pe acest forum si pur si simplu a devenit prea deprimant pentru mine pentru a continua.
Vreau sa facem un exercitiu de imaginatie, daca tot va fi ultimul meu mesaj pe acest forum. Vreau sa stai sa te gandesti la momentele placute pe care le-ai avut jucand metin, momentele care iti aduceau caldura in suflet si in care timp de cateva ore nimeni nu te putea opri. Acum vreau sa te gandesti de ce simteai acel lucru si de ce nu il mai simti acum. Ei bine, pentru mine raspunsul enigmei este unde la mijlocul inocentei pe care o aveai mai de mult si prietenii cu care obisnuiai sa iti petreci orele, zilele si chiar noptile pe acest joc. Acest lucru a disparut, noi ne-am schimbat.. iar jocul a ramas la fel.
Prin aceste cuvinte vreau sa va urez, cu cea mai mare sinceritate, o viata minunata si sper sa ajungeti toti de aici la viata pe care v-o doriti. Mi-a facut o deosebita placere sa va cunosc pe toti, sa imi dezvolt cunostintele si sa scap de plictiseala alaturi de voi. Desi probabil nu o sa ne mai auzim niciodata, sper sa ne revedem candva intr-un alt context in viata reala. Acestea fiind spuse, mesajul asta va fi ultimul pe care il voi lasa pe acest forum, si chiar daca o fac cu o oarecare constrangere, stiu ca este spre mai bine
V-am pupat.
Cu deosebita stima,
- [HF]White.
"When it feels scary to jump, that is exactly when you jump, otherwise you end up staying in the same place your whole life, and that I can't do." - J. C. Chandor
))))
de 
de 
de